Persoanele care opteaza sa voteze pentru referendum primesc in mod obligatoriu ambele buletine de vot. Buletinele sunt tiparite in culori diferite, in negru si respectiv, albastru.
Buletinul de vot cu tiparitura neagra contine intrebarea "Sunteti de acord cu reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane?". Buletinul cu tiparitura albastra contine intrebarea: "Sunteti de acord cu trecerea la un Parlament unicameral in Romania?". Urnele vor avea aceleasi culori, insa introducerea unui buletin de vot intr-o alta urna nu atrage de la sine anularea votului respectiv, arata NewsIn.
Alegatorii isi pot exercita dreptul de vot prezentand cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pasaportul diplomatic, pasaportul diplomatic electronic, pasaportul de serviciu, pasaportul de serviciu electronic, iar in cazul elevilor din scolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile in ziua votarii.
Potrivit Legii referendumului acesta este considerat "valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale", care se ridica la 18.347.397 de persoane. In situatia in care aceasta conditie este indeplinita, cetatenii decid asupra problemei supuse referendumului cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul tarii.
Astfel, referendumul poate fi validat daca se prezinta la urne 9.173.699 de alegatori.
Biroul Electoral Central a stabilit, , prin tragere la sorţi, ordinea pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale, prima poziţie revenindu-i candidatului PNL, Crin Antonescu.Pe buletinul de vot sînt, în continuare, Mircea Geoană (Alianţa PSD+PC), Kelemen Hunor (UDMR), Traian Băsescu (PD-L), Sorin Oprescu - independent, George Becali (PNG-CD), Ovidiu Iane (Partidul Ecologist), Eduard Manole - independent, Corneliu Vadim Tudor (PRM), Remus Cernea (Partidul Verde), Constantin Potîrcă - independent, Constantin Rotaru (Alianţa Socialistă).Extragerea s-a făcut în două etape. În prima fază au fost extraşi candidaţii aparţinînd partidelor parlamentare, după care au urmat candidaţii partidelor neparlamentare şi independenţii.
SERVUS, CRIN! In cadrul intalnirii de duminica dintre simpatizantii PNL si Crin Antonescu, liderul liberal a incercat sa arate ca este aproape de alegatori, tratandu-i de la egal la egal. In discursul rostit pe scena Casei de Cultura a Sindicatelor din Baia Mare, primarul Cristian Anghel a spus ca, incepand cu 6 decembrie, vrea sa fie „servus” cu presedintele Romaniei. In replica, presedintele PNL a declarat ca este de datoria fiecarui deminitar sa fie intampinat si sa ii intampine pe cetateni cu acest salut. „Orice parlamentar, orice diplomat sau orice presedinte care se intalneste cu alegatorii trebuie sa spuna servus, asa cum va place voua sa spuneti pe aici”, a afirmat Crin Antonescu.
Dupa douazeci de ani de la o revolutie politica, Romania e nemultumita si blocata. Am construit institutii care nu functioneaza, am adoptat legi care nu se aplica. Intre conducatori si condusi e o prapastie. Dar solutia nu mai este o alta revolta violenta. Ci o revolutie a bunului-simt.
Romania din afara politicii este o tara cu oameni corecti, care respecta legea, au frica de Dumnezeu si care sunt, la randul lor, respectati de institutii. In prezent, sistemul din jurul nostru este unul lipsit de bun-simt. E un sistem caruia nu-i pasa de oameni. Este un sistem care nu mai reactioneaza la durere, la saracie, la boala, la jigniri, la violenta si la dispret. Ca presedinte, vreau sa fortez acest sistem, inclusiv prin exemplul propriu, sa reactioneze. Si sa redevina sensibil la problemele oamenilor. Mesajul meu catre oameni este sa se implice. Sa reziste si chiar sa riposteze. Nesimtirea se extinde in societate cu complicitatea oamenilor normali, a celor corecti, care stau pe margine pasivi. Eu reactionez, prin candidatura mea, la nesimtirea din acesti ani. Sper ca, alaturi de mine, sa vina cat mai multi romani care s-au saturat de tot ce se intampla in jurul lor, in tara lor. cum construim România bunului-simţ 1BUN-SIMT INSEAMNA SA NU ITI UITI PARINTII Sa nu ii ignori. Sa ai grija de ei, de batranii din jurul tau, pentru ca si ei au avut grija de tine. Ei nu sunt o povara, ci sunt dovada cea mai calda a umanitatii noastre. 2SPUNETI NU VIOLENTEI Ura, violenta, agresivitatea nu rezolva nimic. Te racoresti pe moment, dar atat. Nu poti trai normal intr-o tara in care oamenii se ataca cu ura unii pe altii pe strada, in trafic, pe internet, la televizor, in institutii. 3NU INCHIDETI OCHII LA FURTURI Din banii publici, din buzunarul celui de pe strada, din bugetul localitatii dumneavoastra, de peste tot. Nu va lasati atrasi de smecheri si de cei care se descurca in afara legii. Ei sunt, totusi, o minoritate. 4REFUZATI MINCIUNA Respingeti ipocrizia. Spuneti mereu adevarul, chiar si atunci cand doare. Iar cand vedeti oameni care mint, nu-i lasati sa mearga mai departe. Tolerand minciuna timp de 20 de ani, am lasat ca politicieni fara bun-simt sa ajunga parlamentari, primari, ministri sau chiar presedinti. 5NU INSTIGATI LA URA SI LA INTOLERANTA Nu batranii sunt vinovati de problemele tinerilor, nu cei de la stat sunt vinovati de problemele celor de la privat. Suntem cu totii cetatenii aceleiasi tari. Traim cu totii impreuna. Suntem o singura tara. Trebuie sa invatam sa ne respectam, pentru ca vom trai impreuna si dupa ce alegerile se termina. 6NU VA MAI GRABITI SA VA IMBOGATITI PESTE NOAPTE Acest mesaj e mai ales catre toti cei care vor sa intre in politica. Lupta noastra trebuie sa fie impotriva saraciei, si nu pentru a face milioane de euro din bani publici. Bunul-simt ne spune ca nu vom reusi luand de la unii - mai mici, mai saraci, mai izolati, si dand doar celor puternici si bogati. Modelul corect este acela in care castigam cu totii, nu doar unii. Suntem o comunitate, nu o jungla. 7HAIDETI SA NE REZOLVAM PROBLEMELE CU TRECUTUL Dupa 20 de ani, tot nu stim adevarul despre comunism, despre marile probleme ale tranzitiei, despre marile ilegalitati financiare. Daca nu rezolvam problemele trecutului, le vom repeta la nesfarsit. 8MODELUL CORECT In orice societate este cel bazat pe educatie. Pe civilizatie. Pe politete. Pe cultura si bun-simt. Respectati valorile si respingeti mitocania. Doar asa ne pregatim copiii pentru o viata mai buna. 9VORBITI UNII CU CEILALTI Cititi, informati-va, schimbati pareri. Dialogul este singura solutie. Traim impreuna si trebuie sa ne intelegem unii cu ceilalti. Chiar daca avem pareri politice diferite, elementele de baza ale societatii trebuie sa ramana aceleasi. 10AJUTATI-I PE CEI DIN JURUL VOSTRU Din credinta in Dumnezeu, din moralitate, sau din bun-simt. Nu toti au noroc, nu toti au o viata normala, nu toti au o zi buna. Suntem oameni daca ne ajutam unii pe altii. Nimeni nu trebuie sa se simta abandonat de comunitatea din care face parte. MIZA MEA, IN ACEASTA CAMPANIE, ESTE RETREZIREA ROMANIEI LA VIATA Eu nu va voi propune o Romanie pasiva. Nu asta e alternativa la Romania agresata si asurzita la galagia de azi. EU VOI PROPUNE O ROMANIE CARE SA LUPTE. O Romanie care sa riposteze in fata nesimtirii. A inselaciunii si a tupeului. DAR, PENTRU ASTA, VOI, CEI CARE CITITI ACEST MANIFEST,
Incepand cu azi, 7 august 2009 ,Proiectul Echipa lui Crin si-a inceput activitatea si la Sighetu Marmatiei, se vrea a fi un proiect prin care vom transmite locuitorilor municipiului Sighetu Marmatiei mesajul Domnului Crin Antonescu pentru alegerile prezidentiale din aceasta toamna , si totodata vom efectua un sondaj de opinie cu privire la situatia materiala a cetatenilor in aceasta perioada si la opinia cetatenilor cu privire la candidatii pentru alegerile prezidentiale din aceasta toamna . Mentionam ca aceasta nu se vrea a fi campanie electorala, asteptam de la dumneavoastra opinii obiective . Prin aceasta actiune Organizatia TNL Sighet se alatura altor 2500 de tineri cooptati în această acţiune, care va purta denumirea de „echipa lui Crin”.
TNL este prima organizaţie care îşi deschide un post propriu de radio, numit, cum altfel.... RADIO TNL! Postul nostru este destinat atât membrilor săi, cât mai ales tinerilor interesaţi de informaţie, muzică şi....politică.
Tinerii liberali intră astfel „în rând cu lumea”, pentru că viaţa românilor a devenit tot mai dinamică, iar nevoie de informaţii este tot mai stringentă. Postul nostru de radio se va adresa tuturor celor care se simt tineri, sunt liberi şi vor să de implice în deciziile care ne guvernează viaţa, căci asta înseamnă politica, până la urmă.
Iniţiativa înfiinţării postului de radio al tinerilor liberali aparţine preşedintelui TNL, Florin Alexe, a cărui carieră profesională a început tot într-un post de radio.
Aşa cum stă bine unor tineri, vom folosi minunea secolului 20, internetul! Postul nostrum va emite 24 de ore din 24, iar “butonul” catre pagina radioului îl veţi găsi pe site-ul www.tnl.ro şi pe cele al filialelor TNL, care sunt active şi updatate, garantat!
Vă vom oferi muzică de bună calitate, informaţii utile pentru cei care învaţă, pentru tinerii intreprinzători, dar şi pentru cei care vor să se distreze. Iar la fiecare FIX, vom difuza un jurnal de ştiri, scurt, concis şi la obiect. Aşa cum e de aşteptat, vom fi liberali şi în muzică şi în ştiri şi ….în politică.
Dar în primul rând vom fi tineri!
Pentru lansarea postului nostru am ales un loc cu semnificaţii în ce priveşte lupta pentru libertate, lupta împtriva dictaturii comuniste: Sighetul Marmaţei, precum şi un om om care întruchipează conceptul de libertate, măcar în politică: Crin Antonescu!
Oricum, ne auzim pe radio.tnl.ro, începând de vineri, 26 iunie 2009, de la Sighet, alături de tinerii liberali şi de prietenul lor, mereu tânăr şi liber, Crin Antonescu, viitorul preşedinte al României.
Între 25-28 iunie, Crin Antonescu, Bogdan Olteanu şi Ludovic Orban vor fi la Sighetu-Marmaţiei.
În perioada 25-28 iunie, la Sighetu-Marmaţiei se desfăşoară Şcoala Politică "Gheorghe Brătianu" organizat de organizaţia de tineret a Partidului Naţional Liberal cu participarea unor personalităţi de marcă ai PNL, printre care Crin Antonescu - preşedinte PNL, Florin Alexe - preşedinte TNL, Radu Stroe - secretar general PNL, Bogdan Olteanu - vicepreşedintele Parlamentului României, Ludovic Orban - vicepreşedinte PNL, deputatul Cristian Adomniţei, Ingrid Zaarour - preşedinte COA al PNL, analistul politic Dan Mihalache, Andrei Muraru - cercetător în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, Puiu Fesan, fost secretar de stat pentru problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, Peter Andreas Bochmann - director general pentru sud-estul Europei al fundaţiei "Fridrich Naumann" şi mulţi alţii. Pe parcursul celor trei zile vor avea loc seminarii, depuneri de coroane la Cimitirul Săracilor şi la celulele înaintaşilor liberali, expoziţii şi lansări de carte.
Acesta este un pamflet……şi trebuie tratat ca atare!!!
joi, iunie 4
PNL este partidul prosperităţii şi progresului. În timp ce stânga gestionează eşecul, dreapta caută progresul. Ca partid al prosperităţii, PNL îşi propune să ofere o viaţă mai bună românilor
PNL este partidul drepturilor omului şi libertăţilor civile. Respectul pentru drepturile fundamentale ale individului este principiul fundamental al liberalilor. O societate liberă şi prosperă garantează individului libertatea şi şansa de a-şi pune în valoare calităţile, de a-şi urmări aspiraţiile şi de a-i fi recunoscute meritele.
PNL este cel mai tânăr vechi partid din România. Este cel mai vechi prin tradiţie şi istorie. Este cel mai tânăr prin viziune şi pragmatism.
Înfiinţat în 1875, PNL este partidul istoric, care a făcut istorie. În urmă cu 150 de ani, PNL moderniza pentru prima dată România. Marile proiecte ale României moderne au fost înfăptuite de liberali. Astăzi, în 2008, PNL este principala forţă a celei de-a doua modernizări a României.
PNL este partidul integrării europene şi al viitorului. În 2007 guvernul condus de un premier liberal a dus România în Uniunea Europeană. Acum, liberalii privesc spre viitor şi îşi propun transformarea României în cea de-a 7-a putere economică a Europei.
PNL este singurul partid autentic de dreapta şi singurul reprezentant al liberalismului în România. A fi de dreapta înseamnă a fi o persoană liberă, cu iniţiativă şi aspiraţii. A fi de dreapta înseamnă a fi liberal.
PNL este partidul clasei de mijloc şi al oamenilor dinamici, dar şi partidul care ştie să respecte şi să răsplătească meritele şi munca de-o viaţă a pensionarilor.
PNL este partidul drepturilor omului şi libertăţilor civile. Respectul pentru drepturile fundamentale ale individului este principiul fundamental al liberalilor. O societate liberă şi prosperă garantează individului libertatea şi şansa de a-şi pune în valoare calităţile, de a-şi urmări aspiraţiile şi de a-i fi recunoscute meritele.
Organizatia TNL Sighetu Marmatiei indeamna cititorii la vot. La fel si eu. Daca ai facut 18 ani, ia-ti prietenii de aceeasi varsta cu tine si mergi la vot. Alegeti viitorul singur. Nu-i lasa pe altii sa decida pentru tine, altii carora nu le pasa de tine. Suntem generatia anilor ‘90. Conceputi in comunism, nascuti in democratie. Intr-un stat democratic ai datoria si posibilitatea sa decizi. Da un sut in fund pesimistilor care spun ca nu se va schimba nimic. Viitorul incepe cu noi,poti sa nu votezi pe nimeni, poti sa bagi in urna aia un buletin nestampilat, poti sa pui 20 de stampile aiurea ca sa fie un vot anulat, do whatever your mind tells you; dar du-te pana la sectia de votare.Nu uita , pentru dreptul tau la vot ,pe care nu il exerciti ,au murit oameni . Raspunde indiferentei ,cu aceasta atitudine nu poti schimba nimic ,iar in fond ce ai de pierdut ?? Iti spun eu nimic ,spune nu indiferentei iesind la vot !!! Daca vrei sa faci parte din gasca celor galaiosi, cu ciocu’ mare si care critica, NU UITA CA DUMINICA 7 IUNIE TE DUCI LA VOT! Duminica alege bine...
Tineretul National Liberal va merge sa se implice in aceasta actiune pentru ca ni se pare interesant.
Pe data de 25 aprilie 2009, Asociatia Nordica va intreprinde in Sighetu Marmatiei o actiune civica in urma careia se vor planta 5350 de puieti: 1000 de cătină, 4000 de salcâmi, 350 (poate chiar 400) de pini şi tei. Locul ales pentru plantarea puietilor este zona Camara, de la poarta de intrare in perimetrul gropii de gunoi, 700 de metri alaturi de calea ferata.
Se doreşte implicarea masivă a sighetenilor în schimbarea imagini oraşului nostru, fiind asteptati in jur de 200 de voluntari. Actiunea este realizata in colaborare cu Asociatia Apisigmar (Asociatia Albinarilor din Maramuresul Istoric). Sponsor unic al acestei acţiuni este SC Herodot Grup SRL.
Tnl Sighet si Sighet Online va fi partener media al acestei actiuni la care va invitam si noi sa luati parte in numar cat mai mare.
Doar daca ne implicam cat mai multi in astfel de actiuni o sa reusim sa dezvoltam conceptul de voluntariat si o sa ii determinam si pe cei care stau deoparte si carcotesc, sa se implice. Este o vorba la romani: "cum iti asterni, asa dormi". Pana acum nu ne-a interesat deloc soarta noastra, sperand ca vor veni altii sa ne ofere pe tava lucrurile de care avem nevoie. Ne-au trebuit 20 de ani pentru a realiza ca NIMENI nu ne ajuta daca NOI nu ne ajutam. TREBUIE sa ne implicam in schimbarea imaginii orasului nostru, TREBUIE sa avem grija de ce avem si sa imbunatatim ce tine de noi. TREBUIE sa le oferim copiilor nostri O VIATA MAI CURATA, O VIATA VERDE!
Ovidiu Nemes, presedintele Partidului National Liberal, filiala Sighetu Marmatiei si viceprimarul municipiului de pe malul Tisei, isi pastreaza locul in Biroul Permanent National (BPN) al organizatiei de tineret. Este pentru a treia oara, consecutiv, cand Nemes obtine un loc in BPN al TNL la nivel national, fiind singurul liberal maramuresean prezent neintrerupt in acest for. El a participat, sambata, la Palatul Parlamentului din capitala, la Conferinta Nationala a TNL, in cadrul careia a fost ales si noul presedinte al organizatiei. Acesta este Florin Alexe, de altfel si unicul candidat pentru cea mai importanta functie din organizatia de tineret, ocupata pana sambata de Cristian Adomnitei, fostul ministru al Educatiei. In functia de prim-vicepresedinte a fost ales satmareanul Adrian Stef, de asemenea candidat unic. Organizatia TNL Sighetu Marmatiei il felicita pe presedintele PNL Sighetu Marmatiei , Ovidiu Nemes pentru cel de-al treilea mandat in BPN al TNL si pe aceasta cale ii ureaza succes in indeplinirea obiectivelor fixate pentru acest mandat din Biroul Permanent National al TNL.
Tânărul liberal Florin Alexe a fost ales, sâmbătă, de cei 600 de delegaţi TNL, prezenţi la Conferinţa Naţională de la Palatul Parlamentului, cu largă majoritate de voturi, preşedinte al Tineretului Naţional Liberal, iar Adrian Ştef a fost ales prim-vicepreşedinte.
Astfel, unicul candidat pentru funcţia de preşedinte, Florin Alexe, a obţinut, din cele 592 de voturi valabil exprimate, un număr de 569 voturi favorabile şi doar 23 de voturi "împotrivă".
La rândul său, candidatul pentru funcţia de prim-vicepreşedinte, Adrian Ştef, a obţinut 560 de voturi "pentru" şi 32 de voturi "împotrivă".
Alexe le-a mulţumit tinerilor liberali pentru că l-au ales şi i-a rugat să-l "tragă de mânecă" în cazul în care greşeşte.
"Mulţumim mult. Şi eu şi Adi Ştef. Începe o nouă etapă. Mâine convoc noul birou şi, odată cu şedinţa de mâine, vor începe şi noile proiecte. Sper să mă trageţi de mînecă dacă nu mă voi ţine de promisiuni. Tot ce v-am promis atunci când am fost în filiale şi am vorbit cu voi este real, o să mă ţin de cuvânt. Atunci când greşesc spuneţi-mi", a declarat Alexe.
Adrian Ştef a mulţumit şi el pentru vot şi le-a promis tinerilor liberali că nu îi va dezamăgi.
"E un vot care mă onorează şi totodată mă responsabilizează şi vă promit că nu o să vă dezamăgesc", a spus Ştef.
Proiectul politic al lui Florin , lansat sub sloganu "pe merit, pentru valori" este structurat in trei capitole :omul ,partenerul tau si proiectul nostru . Va prezint un scurt CV, pentru a va face o idee despre omul,Florin Alexe
Data nasterii : 30.08.1979
Studii: 2002-2003 Masterat "Studii aprofundate in Marketing ",A.S.E. Bucuresti ; 1998-2002 Licentiat in marketing , facultatea de Comert , A.S.E.Bucuresti ; 1994-1998 Bacalaureat cu profilul Matematica-Fizica ,Liceu "A.I.Cuza" ,Bucuresti Activitate profesionala: Director de marketing la National FM; Deputy marketing manager la Centrul National Media Media researcher & strategic analyst la agentia de media a Graffiti BBDO Romania Marketing executive la Radio Contact (Kiss Fm) Public-Comtel Romania junior researcher la Mercury Researcher Departamentul de cercetari calitative ; In proiectul politic se gaseste ,consider eu, cea mai interesanta idee ,Academia Liberala.
Orice membru liberal, in special cei tineri au nevoie de o continua perfectionare si imbunatatire a cunostintelor in materie politica,cat si de continua dezvoltare personala .Fiecare tanar liberal , trebuie sa profite de sansa dobandirii de noi cunostinte , castigand astfel un avantaj atat in cadrul partidului va aduce nu numai un plus de competitivitate membrilor nostri ,dar pe termen lung ,va aduce un beneficiu evident in mediul concurential al partidelor. Tineretul National Liberal trebuie permanent sa constientizeze aceasta oportunitate , sa o sprijine prin realizarea unor proiecte concentrate pe cresterea calitatii educatiei tinerilor nostri membri .
Recunoscand astfel importanta ajutorului acordat tinerilor in a se concentra asupra propriilor obiective educationale si profesionale TNL va initia proiectul Academia Liberala , avand ca parteneri Friedrich Naumann Foundation si National Democratic Institute , si o durata de 2 ani .
Academia Liberala va fi un proiect integrat in activitatea cotidiana a TNL prin faptul ca ,practic aceste cursuri se vor tine intr-o localitate din fiecare euroregiune (prin rotatie) si la o data fixata la inceputul anului , concomitent cu intalnirea Biroului Permanent National .
Academia Liberala va functiona ca un centru intern de educatie dezvoltat in 3 directii :
1. Activitatea de training :doua tipuri de seminarii ,unul de bazele si principiile liberale pentru noii membri TNL si unul destinat tinerilor potential candidati sau alesi in administratia locala ,reprezentand subiecte precum legislatie locala ,planificare urbana ,bugete ,realizarea de propuneri de proiecte de dezvoltare ,initiative ,comunicare cu presa ,etc.
2. Portalul www.academialiberala.ro ,ce va deveni o retea on-line destinata tinerilor liberali oferind facilitati pentru dezvoltarea lor personala ,precum:libraria virtuala ,centru de educatie on-line ,comunitate virtuala ,asigurand comunicarea intre membrii sai .
3. Formarea pe termen lung a unei echipe interne de traineri ,ce vor asigura mai departe cu costuri minime continuarea proiectului.
Primavara… anotimpul renasterii, al trezirii la viata, face acum de ziua aceasta de 8 Martie, ziua cea mai plina de feminitate, zambete, si caldura sufleteasca! Fie ca toate impinirile frumoase, sanatatea si spiritul acestei zile sa te insoteasca pretutindeni..si fie ca primavara iubirii sa iti inunde sufletul cu bucurie si cu parfumul tuturor florilor sale.Iti doresc un 8 Martie cat mai frumos :*.
Azi e 1 martie, putem spune ca am intrat in saptamana femeii . Martisoare , ghiocei si brandusi pentru toate femeile care ne inconjoara prin aceste mici gesturi le rasfatam si deopotriva le aratam dragostea pe care le-o purtam.
Femeia , a fost elogiata de toti marii scriitori ai lumii de la Wiliam Shakespeare la Mihai Eminescu , suntem convinsi ca merita o mica/mare atentie si din partea noastra mai ales in aceste zile cand primavara ne bate la usa ,noi va invitam sa scoateti mana din manusa si sa luati primul buchet de flori care va place si sa il daruiti sotiei/mamei/prietenei oricarei femei care semnifica ceva pentru dumneavoastra .
A devenit un obicei pentru noi ,tinerii liberali sa colindam strazile sighetene, daruind o floare tuturor femeilor pe care le intalnim, aratandu-le respectul pe care il purtam .Asadar daca ne intalniti pe strada, sa nu ne refuzati aceea mica atentie cu care va vom surprinde, speram noi fericit ...
Fie ca toate implinirile frumoase, sanatatea si spiritul acestei zile sa va insoteasca pretutindeni!Va dorim un 8 martie special!
Organizatia TNL
Sighetu Marmatiei
Ps. Profitam de aceasta ocazie pentru a va reaminti randurile lui Mircea Cartarescu in De ce iubim femeile ?
<Pentru ca merg pe strada
drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu
raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.
Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate
servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat
sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci
ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate
treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se
laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca
nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri
porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe
care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli
complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza
si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui
artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru
subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din
fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare.
Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le
intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in
masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le
admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin
fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme
care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a
gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te
iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un
fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza.
Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere
reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti
dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si
tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat,
colectionand mici observatii si schitand subtile
nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu
cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru
ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu
trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le
innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le
termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si
inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca
pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu
induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa
de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii
femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si
albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici
suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac
dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in
filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord
in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.
Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada
cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu
adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de
televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si
actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.
Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari
embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie.
Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului
dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau
porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla
Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in
reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in
mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune,
roscate, dulci, calde, dragalase, pentru ca au
de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu
il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei
e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti
biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei,
pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din
ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra
se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai
in jurul lor.>>
Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziţia de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalenţa dintre durata temporală zilei şi a nopţii, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, acelaşi echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existenţa unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă emisferă.
Similar, terminarea primăverii şi începutul verii astronomice este considerată a fi în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit solstiţiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstiţiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu "antinomia" echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existenţa unui solstiţiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstiţiul "opus" marchează cealaltă emisferă.
În realitate, datorită condiţiilor specifice geografice şi climatice ale diferitelor locuri care aparţin zonelor temperate, există foarte multe criterii care trebuie considerate pentru a marca anotimpul primăvară. Aceste diferenţieri specifice au marcat profund viaţa oamenilor din diferite zone ale planetei din punct de vedere agricultural, existenţial, filozofic şi cultural. Întotdeauna, primăvara şi echivalentul său conceptual, filozofic şi ideatic au însemnat dezgheţul, topirea, trezirea la viaţă, reînoirea şi renaşterea naturii, vieţii şi a societăţii.
"Nu scrii pentru ca ai ceva de spus ci pentru ca vrei sa spui ceva" Emil Cioran
Politica reprezinta in primul rand un act de responsabilitate si de vointa, de aceea tinerii au datoria de a se implica intr-un mod constructiv in tot ce tine de viitorul lor si a comunitatii din care fac parte.
Consideram ca Tineretul National Liberal reprezinta o solutie reala de reformare a clasei politice romanesti pe termen mediu si lung.
Noi avem curajul de a spune ce gandim, de a ne opune vechilor mentalitati si de a promova oameni care sa poata face cu adevarat diferenta.
Tu ai curaj?
Noi suntem noul val de oameni politici, o generatie nascuta libera care se implica in prezent si contruieste mereu pentru viitor.
Tu ce mai astepti?
Noi suntem o echipa care crede in tinerii din Romania si in dorinta acestora de a se implini in propria tara.
Tu esti invitat sa ni te alaturi si sa contribui la reformarea clasei politice romanesti …
a a apărut ca formaţiune politică în 1864, condus fiind de Dumitru şi Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti şi fraţii Golescu, participanţi activi la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. Privind lucrurile din optică oarecum partizană putem remarca fără a greşi că a face un istoric al Partidului Naţional Liberal este echivalent cu a face istoria dezvoltării politice, sociale şi economice a României de la apariţia acestui partidpână la sfârşitulperioadeiinterbelice şi aceasta deoarece trebuie sa avem în vedere faptul că nu există vreun act mai important care să se fi săvârşit pentru organizarea statului român fără ca P.N.L. să fi luat parte la înfăptuirea lui.
Perioada de început
Curentul care a dus la apariţia acestui partid pe scena politică din ţara noastră este liberalismul, care poate fi definit,“pe larg”, ca fiind un mod de gândirepolitica apărut în epoca de descompunere a instituţiilor feudalesi de ascensiune a burgheziei. În Europa occidentală, liberalismul se dezvoltă concomitent cu ascensiunea oraşelor si a burgheziei, cu lupta acesteia, inclusiv a profesiunilorliberale, împotriva privilegiilor nobiliare şi a restricţiilor din calea comerţului şi industriei. Acestui fundal social-economic al începuturilor lui i se asociază o ideologie politică specifică apărută în rândul intelectualităţii şi al unor exponenţi ai mişcărilor contestatare, ai revoltelor şi ai revoluţiilor din Europa occidentală. Începute în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea în Ţările de Jos şi Anglia, schimbările revoluţionare atingeau apogeul în Franţa care, la 1789, deschidea o întreaga epocă de abolire a vechiului regim feudal la scara continentului, un proces care include şi războaiele napoleoniene, transformate în instrument de expansiune a noilor idei.
Principatele Române şi Transilvania, deşi aflate într-un spaţiu de dominaţie externă a unor imperii absolutiste: Austria, Turcia şi Rusia, sunt şi ele prinse de unda de şoc a seismului politic şi ideologic al Europei occidentale. Deşi în Moldova şi Ţara Românească fondul social-economic purtător al liberalismului, burghezia şi locuitorii oraşelor în general, era slab dezvoltat şi constituit din alogeni, negustori şi meşteşugari care de regulă erau supuşi ai Curţilor străine, marile schimbări europene nici aici nu rămân fără ecou. Acesta se resimte în rândul unor cărturari, dar şi al unei părţi a boierimii care receptează îndeosebi idei iluministe şi raţionaliste, aparţinând lui Rousseau, Voltaire, Klopstock, Leibniz, Fénelon, Descartes, Locke etc. Impactul acesta survine atât înainte de revoluţia franceză din 1789, cât şi după data menţionată, contactul în cazul din urma fiind mediat şi de emigraţia nobiliara care, deşi relativ mica şi de pe poziţii contestatare, contribuia la impulsionarea spiritului public modern în Moldova şi Ţara Românească. Influenţa filozofiei luminilor survenea în cele doua principate şi prin intermediul Şcolii Ardelene.
Ascensiunea liberalismului era facilitată de instituţionalizarea învăţământului public elementar, dar mai ales de dezvoltarea unei intelectualităţi de largă orientare europeană. Şi dacă românii din Austria, prin şcolile şi universităţile de la Viena îndeosebi frecventate de unii dintre ei, se puneau în contact cu valorile europene de sorginte germană, cei din Moldova şi Ţara Românească, prin elevi şi studenţi trimişi mai ales în Franţa, se arătau animaţi de aceleaşi aspiraţii europene.
Revoluţia din Ţara Românească constituie un apogeu al înfăptuirilor româneşti din 1848. "Constituţia" - cum era intitulat programul în 22 de puncte proclamat la Islaz şi consacrat la Bucureşti la 9 si 11 iunie - preconiza un regim liberal-democrat bazat pe un şir de libertăţi individuale şi de grup, precum şi pe abolirea unor privilegii social-economice, asigurând emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor. Prin instituţiile concepute se tindea spre o forma de stat republicană, cu o riguroasă separaţie a atribuţiilor politice, dar cu un corp legiuitor rezultat din votul universal.
Pe parcursul celor trei luni de conducere de către un guvern provizoriu, în ciuda ameninţării Rusiei, o parte din aspiraţiile programatice s-au înfăptuit: constituirea unei noi administraţii provizorii; organizarea armatei, a gărzilor naţionale şi a unei tabere militare; abolirea privilegiilor feudale si convocarea unei Comisii a proprietăţii; deschiderea unei campanii electorale pentru o Adunare constituantă; desfiinţarea cenzurii si o libertate deplină a presei si tipăriturilor; relaţii cu guvernele revoluţionare europene, etc.
Prin propaganda politica erau răspândite o serie de noţiuni liberale chiar în rândul maselor populare. Încă în preambulul "Proclamaţiei" din 9 iunie se decreta "tipar liber, cuvântare liberă, adunări libere, spre a vorbi, a scrie cele de folos, spre a arata adevărul". Atmosfera liberal-democrată instaurată de noul regim în Ţara Românească a generat o atitudine modernă a cârmuitorilor politici. Guvernul provizoriu n-a manifestat niciodată tendinţa de a acapara puterea, considerându-se depozitar al acesteia, cu o funcţie tranzitorie spre organisme legal constituite.
Revoluţia din Ţara Românească şi Moldova afirma în diferitele ei faze de desfăşurare un grup de tineri intelectuali aparţinând boierimii mici si mijlocii îndeosebi. Unitatea dintre aceste elemente o reprezenta doctrina liberal-democrată, inspirata parţial din realităţile social-politice ale principatelor, din încercările anterioare eşuate de schimbare, dar mai ales din contactul direct sau mediat cu Europa occidentală, cu Franţa în primul rând, al cărei sistem de organizare politică si social-economică era asimilat şi transpus pe plan programatic, în timpul revoluţiei. Grupurile de fruntaşi ai revoluţiei în ambele principate, formaţi la şcoli şi universităţi occidentale, franceze îndeosebi, cu legaturi externe puternice, inclusiv cu cercurile masonice, s-au constituit în comitete naţionale sau revoluţionare.
În prima fază a acţiunii de schimbare, grupurile au apărut sub numele de partid liberal, denumire concordantă cu programul lor reformator formulat atât la Iaşi, în martie 1848, cât şi la Bucureşti, în răstimpul iunie-septembrie. Denumirea de partid liberal apare şi în acte publice, inclusiv în cele semnate de moldoveni. Dar tot în acele împrejurări, calificativul liberal purtat de conducătorii revoluţiei din cele două principate alterna cu acela naţional. Mihail Kogălniceanu îşi intitula programul de reforme liberal-democrate cu numele de Dorinţele partidei naţionale în Moldova. Se remarca faptul ca numele de partid naţional consacrat în deceniile anterioare nu era abandonat, ci preluat în 1848. Dar, pentru ca direcţia de schimbare din acel moment era radicală, noii conducători cumulează ambele nume de naţional şi liberal.
Într-un cadru de largi libertăţi politice, naţiunea română din cele doua principate era chemată, prin Adunările ad-hoc, sa se pronunţe cu privire la viitoarea lor organizare internă. Se deschideau astfel porţile pentru reîntoarcerea proscrişilor de la 1848, care, reveniţi în ţara, se lansau în lupta pentru unire de pe poziţiile libertăţii si egalităţii politice. Desemnarea deputaţilor pentru acele adunări consultative de la Bucureşti si Iaşi, în cursul anului 1857, prilejuia o puternica înfruntare a elementelor liberale care se înfiripau rapid si puternic, cu boierii conservatori preocupaţi ca procesul unionist sa nu le afecteze privilegiile social-politice. Campania politică pentru organizarea Adunărilor ad-hoc în Ţara Românească este un excelent prilej de înfiinţare a primelor nuclee liberale la nivel central şi judeţean. Ca preşedinte al Comitetului central unionist, Constantin Creţulescu, un liberal moderat, folosea acea poziţie pentru dezvoltarea noilor principii de libertate şi egalitate politică, atacând deschis restricţiile pe care autorităţile conservatoare încercau sa le impună dezbaterilor din opinia publică. Prin sprijinul Comitetului central unionist, un număr apreciabil de liberali erau trimişi în Adunarea ad-hoc de la Bucureşti. Printre aceştia figurau: Gheorghe Magheru şi Zamfir Brosteanu în Gorj, Grigore Ghica în Ilfov, Constantin Butculescu şi Heliodor Lapati în Teleorman, Ion C. Brătianu în Argeş, Ştefan Golescu şi Nicolae Rucăreanu în Muscel, Eugen Predescu în Dâmboviţa, Ioan Cantacuzino în Prahova, Nicolae Pâcleanu şi Scarlat Voinescu în Buzău, Grigore Marghiloman şi Constantin Robescu la Focşani, Constantin Creţulescu şi Grigore Filipescu la Brăila.
Aceşti deputaţi liberali din judeţele menţionate reprezentau pe proprietarii mijlocii, cei mari trimiţând de regulă oameni cu idei conservatoare. Deputaţii liberali, numiţi de contemporani şi progresişti, sunt legaţi de revoluţia paşoptistă şi de exilul european. Ion C. Brătianu, Ştefan Golescu şi Nicolae Rucăreanu erau consideraţi ultraprogresişti sau liberal radicali. Ei erau temuţi nu numai de conservatori, ci şi de liberalii moldoveni, Mihail Kogălniceanu dorind ca ei să-şi modereze ideile sociale îndeosebi. Repartizarea geografica a deputaţilor proprietari din Ţara Românească atesta că procentul cel mai mare de liberali îl dădea Muntenia, în timp ce Oltenia era dominata de conservatori. În Moldova, după reconstituirea listelor electorale, triumfau elementele moderate.
În faza luptei politice în cadrul Adunărilor ad-hoc, liberalii din ambele principate nu scapă din vedere faptul ca misiunea lor prioritara era exprimarea unor doleanţe generale, iar nu trasarea unui cadru instituţional-politic al statului. Liberalii munteni, învăţând din experienţa revoluţiei de la 1848, n-au insistat asupra dezbaterii unor chestiuni interne, mai ales asupra acelora sociale, pentru care nici n-ar fi avut cădere. Deşi unele revendicări ţărăneşti sunt aduse în forul consultativ al Moldovei, discuţiile au fost suspendate, în final. În Moldova şi Ţara Românească, deopotrivă liberali şi conservatori, cu sprijinul deputaţilor ţărani, şi-au unit forţele sub forma partidei naţionale, reînviată astfel într-un consens asupra celor patru revendicări fundamentale ale românilor: unire, autonomie, guvernare constituţională şi domnitor străin.
O schimbare sensibilă în conduita liberală survine în etapa următoare a luptei pentru unire, declanşată efectiv după ce Poarta şi Puterile Garante, prin Convenţia din 7/19 august 1858, elaborau un aşezământ constituţional pentru Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei. Liberalismul politic, în ciuda principiilor generale formulate prin Convenţie, era atenuat de o lege electorală cenzitară în care accentul era pus pe marea proprietate, favorizându-se astfel conservatorismul.
Liberalismul radical promovat de Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti se izbea de o puternică contestaţie conservatoare, acţiunea de zăgăzuire a lui fiind susţinută de înseşi autorităţile caimacămeşti. Dar, susţinuţi de presa şi de manifestaţii publice, liberalii atacau puternic autoritarismul şi reacţionarismul, difuzând, totodată, concomitent cu ideile liberal-constituţionale, pe acelea de reformă socială. În ambele principate, mai ales în Moldova, colegiile electorale judeţene au devenit teatrul unor înfruntări viguroase între liberali şi conservatori. În ciuda unei campanii politice desfăşurată îndeosebi de liberalii munteni în spiritul elanului şi doctrinei paşoptiste, cele două Adunări elective de la Iaşi şi Bucureşti erau dominate de forţe conservatoare şi moderate. Liberalii înşişi erau divizaţi, radicalii munteni, cu Nicolae Golescu plasat în frunte, dar mai ales cu Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti din spate - ca elemente diriguitoare - sunt o grupare politică relativ bine închegată, cu o puternică aderenţă în mediile unor profesiuni liberale şi burgheziei din oraşe şi târguri. Ei sunt repudiaţi de moderaţii de toate nuanţele, inclusiv de A.G. Golescu care încerca să se asocieze cu Mihail Kogălniceanu.
Deşi luptele politice de la finele lui 1858 şi începutul lui 1859 se dădeau în sânul celor două Adunări elective de la Iaşi şi Bucureşti în jurul candidatului la domnie, înfruntarea însemna, în esenţă, un autentic program politic pentru fiecare parte. De aici o trăsătură comună între liberalii munteni şi moldoveni, anume promovarea pe tron a unui "progresist", adică liberal, căci domnia - prin întinsele ei prerogative date de Convenţie - devenea o garanţie de succes nu numai pentru programul unionist, ci şi pentru schimbările social-politice aferente.
Confruntarea dintre liberali şi conservatori în jurul desemnării şefilor de stat ai Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, după o primă fază acerbă a unor dispute partizane de pe poziţii ideologice, era deplasată pe terenul interesului naţional, urmărit deopotrivă de ambele curente politice. Consecinţa era că, după ce moldovenii, la 5 ianuarie 1859, promovau pe tron pe Alexandru Ioan Cuza, un moderat, liberalii radicali şi conservatorii renunţau deopotrivă la proprii candidaţi, cu şansa de reuşita însă nu liberalul Nicolae Golescu, ci unul din foştii domnitori Bibescu sau Ştirbei, reprezentanţii forţelor conservatoare. La Bucureşti, se refăcea astfel partida naţională care, la 24 ianuarie 1859, înfăptuia dubla alegere a aceluiaşi Cuza. O asemenea clarviziune politica aducea, în ultima instanţă, o uniune personala a celor doua principate, în spiritul principiului unionist care însufleţea pe români, opus aceluia federalist trasat de Poartă şi Puterile Garante prin Convenţia de la Paris. În acel mod, se deschideau auspicii extrem de favorabile pentru crearea unui stat român unitar.
Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, liberalismul parcurge două etape distincte de afirmare. Între anii 1859–1864 el se defineşte şi se întregeşte în toate direcţiile de acţiune. După 2 mai 1864, când se înfăptuia o domnie personală, Cuza impunea un fel de tutelă politico-instituţională, suprimând presa autonomă, grupurile şi reuniunile politice. Dar dacă liberalismul politic se cantonează în cercuri relativ restrânse, cel intelectual şi cultural se dezvoltă fără nici o restricţie. Tot astfel, sub raport economic, societatea românească se află sub impactul liberei iniţiative şi al concurenţei, acestea împingând-o într-un accelerat proces de dezvoltare. Situaţia aceasta permitea cristalizarea şi aprofundarea unor concepte specifice economiei de piaţă.
Dezvoltarea şi, într-o oarecare măsură, geneza liberalismului românesc ar trebui privită în funcţie de această tensionare tot mai accentuată a raportului dintre organizarea de stat şi aspiraţiile care existau la începutul epocii moderne. Liberalismul nu poate fi privit doar ca ideologie sau politică “de clasă”, ci ca principal curent de gândire şi acţiune al celei mai dinamice părţi a elitei româneşti.
Factorul care dădea unitate liberalilor era doctrina politică. Ea era inspirată din principiile revoluţiei franceze dar cu deosebire din practica liberalismului occidental. Aceeaşi doctrină se întemeia pe tradiţiile naţional – culturale şi politice. Afirmarea liberalismului în România după 1859 se face în condiţii speciale. Principalul beneficiar al noului regim politic al Convenţiei nu sunt elemente de origine burgheză, ci, dimpotrivă, acelea care-şi trăgeau puterea din marea proprietate funciară, moşierimea.
O trăsătură caracteristică a liberalismului este naţionalismul. Cei mai avântaţi liberali, radicalii, se numesc ei înşişi partid naţional. Ca atare, ei se identifică cu interesele majore ale poporului român în raport cu dominaţia străină sub forma suzeranităţii otomane şi protectoratului rusesc, dar şi cu aceea a impunerii numeroşilor străini din economie sub jurisdicţia românească. Deşi apare drept prima trăsătură specifică încă de la finele secolului al XVIII-lea, naţionalismul dobândea noi întregiri. Printre acestea, în prim plan se află ideea dobândirii suveranităţii depline a statului român, sub raport politic şi economic, precum şi desăvârşirea unităţii în spaţiul etnic.
Promovând naţionalismul, constituţionalismul şi pluralismul politic, doctrina liberală se interferează în aceste aspecte cu cea conservatoare. Concepţia politică conservatoare posedă şi ea o anumită doză de liberalism, dar chiar în punctele de tangenţă cu aceasta surveneau deosebiri de pondere. În timp ce liberalii vor să extindă principiile de libertate şi egalitate până la baza societăţii, conservatorii se limitează la vârful acesteia, inclusiv al elitelor intelectuale. Liberalii îşi propuneau să emancipeze masele populare de orice servitute, înzestrându-le totodată cu drepturi politice. De aici ideea lor de extindere a drepturilor electorale. Curentul liberal sub Cuza este un tot doar ca tendinţă politică, sub forma unor idei relativ similare în unele probleme fundamentale, dar neomogen din cauza coexistenţei diferitelor nuanţe, unele chiar opuse. Ceea ce le dădea liberalilor o deplină unitate consta în admiraţia faţă de modelul occidental de organizare instituţional-politică. Semn de unitate era şi hotărârea de a imprima procesului de dezvoltare politică un ritm rapid, considerat singura modalitate de sincronizare europeană. Promovarea liberalilor la guvernare până la 24 ianuarie 1862 a fost sporadică şi neconcludentă din cauza incapacităţii de a alcătui majorităţi datorită nu numai legii electorale restrictive şi dezbinărilor dintre ei, ci şi lui Cuza care concepea a conduce ţara în afara partidelor politice.
După abdicarea silită a lui Cuza din 11 februarie 1866, radicalii lui Ion C. Brătianu şi moderaţii lui Ion Ghica, precum şi o parte a conservatorilor se dedică unei febrile activităţi de făurire a unui regim politic monarhic – constituţional. Ca un rezultat al acestei activităţi, 18 noiembrie 1868 a apărut pe scena politică românească un guvern de centru, format din conservatori moderaţi şi liberali moderaţi. Conducătorii acestui guvern erau Dimitrie Ghica (care deţinea externele şi Lucrările publice) şi Mihail Kogălniceanu (ministru de Interne). Ei trebuiau sa constituie axul unui guvern alcătuit din oameni moderaţi, luaţi atât din stânga cât şi din dreapta spectrului politic , ambii având menirea de a linişti temerile Puterilor Garante privitoare la o eventuală politică externă de întregire a suveranităţii statale. Se convenise iniţial cu domnitorul Carol I ca respectiva schimbarea guvernului să fie doar o schimbare de personalităţi, noilor miniştri promiţându-li-se sprijinul corpurilor legiuitoare cu majorităţi radicale.
Acest guvern nu avea o bază parlamentară proprie, corpurile legiuitoare fiind dominate de elementele radicale. Din acest motiv, preşedintele camerei devenea I.C. Brătianu, fostul ministru “principal” înlăturat. Acesta promisese guvernului sprijin parlamentar cu condiţia să îi fie urmată politica. În cameră, la finele lui dec. 1868 survenise un conflict între minoritatea aflată la putere şi majoritatea îndepărtată din guvern.
Contradicţiile dintre corpurile legiuitoare şi guvern provoacă dizolvarea Camerei şi organizarea de alegeri în martie 1869, conduse de ministrul de interne, Mihail Kogălniceanu. El a considerat că acest prilej era favorabil concretizării unui plan al său, anume acela de a întemeia un partid politic care să ralieze toate elementele moderate din ţară, organizându-le ca o forţă politică importantă menită să neutralizeze atât liberalismul radical cât şi conservatorismul retrograd. Bizuindu-se pe concursul administraţiei, Kogălniceanu reuşise să-şi asigure o majoritate în cameră, dar nu a zdrobit complet opoziţia, lăsându-i şi acesteia un anume rol de jucat.
Poziţia importantă dobândită în Cameră de aceşti moderaţi părea să indice că M. Kogălniceanu va folosi împrejurările pentru a constitui în jurul lui un mare partid liberal. El încerca să realizeze o alianţă cu “roşii”, să-şi extindă baza politică, constituind astfel un veritabil partid liberal cu care să guverneze ţara. Carol I însuşi îl considera pe Kogălniceanu omul capabil să aducă unitate în tabăra liberală prin excluderea radicalismului şi înclinaţiilor revoluţionare dovedite de fruntaşi ca I.C. Brătianu şi C.A. Rosetti, fapt pentru care sprijinea eforturile lui de a constitui un partid care să guverneze cu prudenţă şi moderaţie.
Având în vedere ponderea foarte mică din cadrul Camerei, liberalii radicali au recurs la organizarea unei vii opoziţii extraparlamentară, demonstrând că reprezentau o forţă politică greu disociabilă. I.C. Brătianu şi C.A. Rosetti, folosind reuniunile politice şi presa, raliază în jurul lor nu numai partizani politici, dar creează o stare de spirit de nemulţumire în cercuri largi ale opiniei publice, inclusiv în cadrul armatei. Observând acest lucru, Kogălniceanu încercă să şi-l apropie pe Ion Ghica în vederea eliminării elementelor conservatoare din guvern. De data aceasta însă, Ghica refuză o colaborare care să nu îi aibă în vedere şi pe radicali.
În ianuarie 1870, prin revenirea în cameră a lui I.C. Brătianu şi C.A. Rosetti se părea că şi radicalii aspirau spre o fuziune liberală, într-un moment când contradicţiile dintre elementele conservatoare din guvern şi cele liberale atingeau apogeul. Aceste neînţelegeri au dus la schimbarea guvernului, în fruntea celui nou format fiind numit A.G. Golescu, guvern care a rezistat doar de la 3 februarie până la 20 aprilie 1870, fiind înlocuit de unul compus dintr-o formaţiune de tineri conservatori avându-l în frunte pe moderatul M.E. Epureanu.
Exceptând Senatul, unde se asigurase o majoritate conservatoare, noua Cameră era dominată din punct de vedere numeric de liberali. Numai că ambiţiile şi rivalităţile fruntaşilor liberali din principalul corp legiuitor al ţării erau atât de puternice încât au exclus o platformă comună de guvernare.
Deoarece guvernul Epureanu nu reuşise să-şi găsească o majoritate în Cameră, la 14 decembrie 1870 îşi prezintă demisia. A urmat formaţiunea guvernamentală condusă de Ion Ghica, impusă domnitorului de corpurile legiuitoare şi reprezentând o coaliţie a tuturor tendinţelor din Cameră. Ion Ghica a părăsit puterea în martie 1871, urmându-i un guvern conservator care va guverna ţara până în 1876, aruncându-i pe liberali în opoziţie.
Roşii, fracţioniştii, adepţii lui M. Kogălniceanu şi partizanii lui Ion Ghica – cele patru grupări distincte aparţinând curentului liberal - dovediră atunci că erau animate de aceeaşi dorinţă. Deşi reduşi la neputinţă în corpurile legiuitoare, liberalii radicali mai ales îşi făceau simţită prezenţa în instituţii sau în eşaloane inferioare ale puterii. Alungaţi din corpurile legiuitoare, din consiliile comunale şi din unele instituţii, liberalii îşi intensificau activitatea în direcţia constituirii de structuri organizatorice în diverse centre importante ale ţării. I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu, Ion Ghica şi N. Ionescu, fruntaşii celor patru grupări politice liberale, manifestau o voinţă ardentă de fuziune organizatorică.
Momentul constituirii partidului
Un moment decisiv de raliere liberală l-a constituit campania pentru alegerile parlamentare din aprilie 1875. Încă de la 4 ianuarie 1875, liberalii alcătuiseră un Comitet Central Electoral, cu scopul de coordona activitatea politică în întreaga Românie. Campania politică a liberalilor coalizaţi nu le-a adus rezultatele scontate în Parlament. Rămaşi în opoziţie, liderii lor s-au convins că, pentru succesul politic, trebuia să se mai facă un pas înainte spre a se ajunge la fuziune. La 24 mai 1875, Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Al. Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gh. Chiţu, C.G. Peşacov şi N.C. Furculescu, printr-un program întărit de semnături puneau bazele Partidului Naţional Liberal. Programul menţionat, publicat la 4 iunie 1875 în “Alegătorul liber”, nu era o expunere de principii doctrinare, ci o consemnare a unor obiective concrete din perspectiva unei succesiuni guvernamentale. Se accentua astfel dezvoltarea “bunei stări a claselor muncitoare” prin ocrotirea muncii şi avutului acestora, combaterea legii tocmelilor agricole spoliatore pentru ţărănime, împroprietărirea însurăţeilor de la sate şi a “mahalagiilor” din oraşe, dezvoltarea învăţământului public, autonomie comunală. Reuniunile de la Mazar Paşa depăşeau cadrul unor contacte dintre parlamentarii liberali, aceştia vizând crearea unei atmosfere favorabile în opinia publică pentru ca, prin presiune, să se forţeze îndepărtarea conservatorilor de la putere.
Liderii liberalismului român deschiseseră, între timp, în coloanele “Românului” o listă de adeziune la partidul constituit. La 5 iunie se insera numele a 25 de membri care alcătuiau Comitetul director. În ordine alfabetică aceştia erau: V. Arvanezu, D. Berindei, Pană Buescu, Ion C. Brătianu, Dumitru Brătianu, dr. Nae Calinderu, Dimitrie Cariagdi, Ion Câmpineanu, M.C. Epureanu, Nicolae Fleva, Mihail Pherekyde, Ion Ghica, Dimitrie Gianni, A.G. Golescu, C. Grădişteanu, M. Kogălniceanu, Al. Lupescu, C. Nacu, Remus Opran, Pache Protopopescu, C.A.Rosetti, Eugeniu Stătescu, Dimitrie A. Sturdza, George Vernescu. Numele menţionate reprezintă principalele nuanţe liberale care sub raport organizatoric se bazau îndeosebi pe structurile partidului radical al lui I.C. Brătianu şi C.A. Rosetti. În lunile iunie şi iulie 1875 reţeaua de organizaţii liberale se diversifica şi întindea în întreaga ţară, afiliindu-se grupului central inclusiv fracţioniştii lui Nicolae Ionescu.
În titulatura partidului se îngemănau două concepte, naţional şi liberal, care expuneau însuşi sensul dezvoltării societăţii şi statului român. Termenul “naţional” semnifica continuarea procesului de recuperare identitară nu numai sub raportul întregirii statului în atributele suveranităţii şi independenţei depline, ci şi sub acela al dezvoltării economice, culturale, intelectuale şi educaţionale. Cuvântul “liberal” exprima natura regimului social – economic şi politic instituţional bazat pe proprietate şi libertate, prin căutarea permanentă a unui echilibru între diferitele clase ale societăţii. Denumirea partidului reprezintă deci o chintesenţă istorică a două curente de gândire politică românească din care s-a întrupat statul român modern, ele contopindu-se şi regăsindu-se in ideologia şi practica unui partid care, după 1866, a devenit vehiculul politic al procesului de modernizare a României. S-a ajuns la promovarea la cârma ţării a guvernului M.C. Epureanu, cu Kogălniceanu la externe, Gh. Vernescu la interne, I.C. Brătianu la Finanţe, Gh. Chiţu la Culte şi instrucţiune Publică, colonelul Slăniceanu la Război.
Guvernul liberal era o expresie a coaliţiei de la Mazar Paşa, în care preşedintele de Consiliu, Manolache Costache Epureanu, un conservator moderat, avea rolul de garant al unei tranziţii line dinspre conservatorismul cu multe înfăptuiri restaurator-regulamentare spre un liberalism ponderat. Prin acest guvern România intra într-o fază decisivă a dezvoltării sale social-economice şi politic-instituţionale.
Liberalii au avut relativ o perioadă lungă de conducere între 1867 şi 1937, cu mici întreruperi, cand actul guvernării l-a exercitat Partidul Naţional Ţărănesc.
Perioada interbelică
Liberalii au continuat, în schimb, să joace un important rol politic, reprezentând în practică cel mai puternic partid politic al perioadei interbelice. Ei au condus neîntrerupt din 1914 şi până în 1919 (cu o scurtă întrerupere între martie-noiembrie 1918), când, asemenea altor partide liberale europene, au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal. După o scurtă perioadă de organizare şi de extindere în teritoriile nou alipite, liberalii s-au reîntors la putere, cârmuind cu autoritate între 1922-1928 (cu o întrerupere între martie 1926 şi iunie 1927) şi 1933-1937. Perioada 1922-1926 a fost probabil epoca celor mai mari succese liberale, guvernul lui Ion I. C. Brătianu rezolvând cu pricepere problemele dificile ale organizarii noului stat întregit, ale unificării celor 4 regiuni, atât din punct de vedere administrativ cât şi cel legislativ; au fost de asemenea anii refacerii economice şi ai aplicării reformelor; s-a adoptat o nouă constituţie. Se poate socoti că, în 1926, Partidul Liberal se află în culmea puterii şi influenţei sale, încheindu-şi o misiune istorică începută în 1848.
PNL s-a implicat în istoria sa în mai multe evenimente ce aveau să devină semnificative pentru România, în special obţinerea independenţei în 1877, construirea Regatului României în 1881, războiul de reîntregire naţională (crearea României Mari) în 1918, reforma agrară în 1921 şi relansarea economică după criza mondiala din 1929 - 1933.
În 1998, PNL fuzionează cu Partidul Alianţei Civice (PAC). În martie 1999, Partidul Naţional Liberal este admis în Internaţionala Liberală, iar preşedintele partidului devine vicepreşedinte al Internaţionalei.
În 2003, PNL şi PD au creat o alianţă pentru alegerile din 2004 sub sigla D.A., Dreptate şi Adevăr. Alianţa l-a desemnat pe Theodor Stolojan drept candidat pentru preşedinţia României. Pe 3 octombrie2004, cu mai putin de două luni înainte de alegeri, Stolojan a declarat că se retrage din cursa electorală învocând probleme de sănătate, renunţând totodată şi la preşedinţia PNL. El a delegat atribuţiunile de preşedinte lui Călin Popescu Tăriceanu, vicepreşedinte al partidului.
În octombrie 2006, un grup de membri şi foşti membri ai partidului, condus de foştii preşedinţi Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica, cunoscuţi de presă ca apropiaţi ai preşedintelui Traian Băsescu şi susţinători ai apropierii de Partidul Democrat, au lansat aşa-numita „Platformă liberală”, optând să înfiiţeze o alta formaţiune politică.
În acest moment Partidul Naţional Liberal are un alt for de conducere, precum şi un nou Statut, alese de către Congres, în ianuarie 2007. Preşedintele ales al PNL este Călin Popescu Tăriceanu, care ocupă totodată şi funcţia de Prim-ministru al României (2004-2008).
Presedintii Partidului National Liberal - De la 1875 si pânã în prezent
